Într-o vreme mă tot „minunam” de felul în care se comportă unii oameni. Mă „minunau” oamenii nesimțiți și fără rușine, cei care aruncau mizeriile pe jos, deși tomberonul era foarte aproape de ei, cei care fumau și își aruncau resturile de țigară pe geamul de la locuință, cei care ascultau muzica la maximum în casă fără să se gândească că ar putea deranja pe cineva, cei care își parcau mașina și blocau accesul altora în propria locuință și multe altele. Și după ce făceau toate acestea se comportau ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ca și cum gesturile lor nu ar fi afectat pe nimeni. „Ce dacă am aruncat mizeria lângă tomberon sau pe stradă că doar măturărorii trebuie să lucreze, să-și facă meseria”, zicea odinioară un astfel de protagonsit unei persoane care i-a atras atenția asupra faptului că nu procedează bine. Nu am crezut că există cetățeni care sunt absolut conviși de faptul că nu au nicio obligație, iar sintagamele „să vină primarul să vadă” sau „să vină autoritățile” o aud foarte des în ultima vreme atunci când unii cetățeni întâmpină diferite probleme. Desigur, sunt probleme care pot fi rezolvate instant, chiar de ei, fără multă vorbărie și consum neuronal. Unii, plictisiți de stat, odihniți și în putere, stau toată ziua și așteaptă să vină primarul sau autoritățile: să le curețe șanțul din fața casei, să le taie iarba ajunsă la doi metri, să le dea și de mâncare dacă se poate și, de ce nu, să le ducă mizeria la punctul de colectare. Și câte nu mai așteaptă… . Sunt cetățeni care tot așteaptă. Recent, am văzut câteva imagini cu interiorul cinematografului Scala, luat cu asalt după deschidere. Nu știu de ce, dar de data asta nu am rămas surprinsă absolut deloc mizeriile lăsate în urmă de câțiva cinefili. Nu toți sunt suntem la fel, ne deosebim prin fapte, însă e de ajuns o botă la un car de oale. Nesimţirea e pe zi ce trece o prezenţă constantă, greu de evitat şi imposibil de strunit.
Democrație adică !
Dar de educația primită în familie și de auto-educație ce zici? Democrația e de vină?
evident, înainte erau niste reguli stricte, enervante !
[…] Într-o vreme mă tot „minunam” de felul în care se comportă unii oameni. Mă „minunau” oamenii nesimțiți și fără rușine, cei care aruncau mizeriile pe jos, deși tomberonul era foarte aproape de ei, cei care fumau și își aruncau resturile de țigară pe geamul de la locuință, cei care ascultau muzica la maximum în casă fără să se gândească că ar putea deranja pe cineva, cei care își parcau mașina și blocau accesul altora în propria locuință și multe altele. Și după ce făceau toate acestea se comportau ca și… Citeste mai mult […]
[…] Într-o vreme mă tot „minunam” de felul în care se comportă unii oameni. Mă „minunau” oamenii nesimțiți și fără rușine, cei care aruncau mizeriile pe jos, deși tomberonul era foarte aproape de ei, cei care fumau și își aruncau resturile de țigară pe geamul de la locuință, cei care ascultau muzica la maximum în casă fără să se gândească că ar putea deranja pe cineva, cei care își parcau mașina și blocau accesul altora în propria locuință și multe altele. Și după ce făceau toate acestea se comportau ca și… » Mai multe detalii […]